Satisfactie sau consecinta..sau ambele

Se spune ca oamenii sunt cei care rostuiesc legende si creeaza povesti ale caror taine se regasesc in cele mai indraznete visuri ale lor.Un astfel de vis am avut si eu..si odata implinit el a produs satisfactie dar in timp au aparut si consecinte!

Sunt oamenii si principii date de oameni care promoveaza satisfactia dar de asemenea sunt oamenii si principii date de oameni care spun ca mai intai trebuie sa privesti la consecinte ca sa vezi daca se merita satisfactia...

Multi oameni aleg sa guste satisfactia si fac anumite alegeri care prea putin te fac sa te gandesti si la consecinte..de aceea,in cazul crestinilor,cad multi pe cale.

O mică deosebire poate atrage mari consecinţe. Deosebirea despre care vorbesc este atitudinea. Ea ne îndreaptă spre fericire sau dezastru.

De cate ori ne gandim la consecinte viitoare ale actiunilor noastre curente, vedem capsoarele cele mici, delicate si foarte familiare care raspund foarte usor la fraza ‚ei da, si ce ar putea sa mi se intample daca?…‘. Insa dupa ce ‘comitem’ actiunea, deseori apare din pacate si capul cel mare si hid, pe care vrem-nu vrem va trebui sa il pupam pe frunte, ca doar ne-am asumat!

Traim intr-o lume de consecinte mostenite de la inaintasi. Nu cred ca cineva poate delimita clar de unde a inceput consecinta, care a fost ‚greseala initiala’ pentru nici unul din domeniile afectate (ajungem la clasica dilema cu oul si gaina). Exista un amalgam de beneficii (consecinte pozitive) si probleme in viata noastra, consecintele negative pe care le traim zi de zi nu si le-a asumat si nu le va rezolva nimeni in locul nostru. Fiecare din noi trebuie sa ni le asumam in mod [re]activ, sa vedem ce avem de facut in continuare din situatia in care suntem acum. Nu este usor, dar sper ca nici imposibil. Imi doresc si va doresc mult succes in confruntarea cu ceea ce ne inconjoara si cu orice ne mai asteapta!
Sa nu uitam faptul ca satisfactia devine o consecinta in urma unei decizii bune!!